GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
GHID PRIVIND
INCOMPATIBILITĂȚILE
ȘI CONFLICTELE DE
INTERESE
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 2 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
CUPRINS
A. CONFLICTELE DE INTERESE
04
Definiţie
04
Tipuri de conflicte de interese
05
Legi relevante pentru reglementarea conflictului de interese
06
Conflictul de interese în legislaţia românească
07
Pentru parlamentari - senatori și deputați
07
Pentru membrii Guvernului și alte funcții publice de autoritate din
administrația publică centrală și locală
08
Pentru toate categoriile de aleși locali
08
Primari și viceprimari
09
Consilieri locali
10
Președinți și vicepreședinți de consilii județene
11
Consilieri județeni
11
Pentru funcționarii publici
12
Pentru managerii spitalelor publice
13
Diferența între conflicte de interese și incompatibilități
14
B. INCOMPATIBILITĂȚILE
15
Pentru parlamentari - senatori și deputați
15
Pentru membrii Guvernului și alte funcții publice de autoritate din
administrația publică centrală și locală
20
Pentru aleşii locali
21
Primari
20
Viceprimari
22
Preşedintele consiliului judeţean
25
Vicepreşedintele consiliului judeţean
26
Consilieri locali
27
Consilieri județeni
28
Când intervine incompatibilitatea?
31
Prefect şi subprefect
32
Pentru funcţionarii publici
33
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 3 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
Pentru funcționarii publici cu statut special
36
Raporturi ierarhice directe
40
Candidaturi
40
Apartenența la formațiuni politice
41
Incompatibilităţi privind apartenenţa la organele de conducere a
sindicatelor
41
Sancțiuni
42
Inompatibilități privind managerii spitalelor publice
42
C. ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI
44
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 4 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
CONFLICTELE DE INTERESE
DEFINIŢIE:
Un oficial public este în conflict de interese atunci când, în virtutea funcţiei publice pe
care o ocupă, ia o decizie sau participă la luarea unei decizii cu privire la care are şi un
interes personal.
Recomandarea 10/2000 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei include o
definiţie a conflictului de interese pentru funcţionarii publici în articolul 13:
Conflictul de interese apare atunci când funcţionarul public are un interes personal
care influenţează sau pare influenţeze îndeplinirea atribuţiilor sale oficiale cu
imparţialitate si obiectivitate. Interesele private ale funcţionarului public pot include un
beneficiu pentru sine sau pentru familia sa, pentru rudele sale apropiate, pentru
prieteni, pentru persoane sau organizaţii cu care funcţionarul public a avut relaţii politice
sau de afaceri. Interesul personal se poate referi și la orice datorii pe care funcţionarul
public le are faţă de persoanele enumerate mai sus
1
.
Conform O.E.C.D.
2
, conflictul de interese implică un conflict între datoria faţă de public
şi interesele personale ale unui oficial public. Conflictul de interese apare atunci când
interesele oficialului public ca persoană privată influenţează sau ar putea influenţa
necorespunzător îndeplinirea obligaţiilor şi responsabilităţilor oficiale.
Vom analiza pe rând părţile componente ale acestei definiţii:
1. Participarea la luarea unei decizii - aşa cum vom vedea mai jos, această condiţie este
îndeplinită atât atunci când decizia depinde exclusiv de voinţa oficialului public în
cauză, cât şi atunci când acţiunea oficialului public respectiv reprezintă doar o verigă
din procesul de luare a deciziei. Condiţia este îndeplinită şi atunci când oficialul public
1
Recommendation No. R (2000) 10 of the Committee of Ministers to Member states on codes of conduct for public officials,
disponibil la adresa: https://wcd.coe.int/wcd/ViewDoc.jsp?id=353945&Site=CM.
2
Managing Conflict of Interest in the Public Service, disponibil la adresa:
http://www.oecd.org/dataoecd/17/23/33967052.pdf.
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 5 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
este parte a unui organism colectiv care decide prin vot, iar acesta participă la dezbateri
şi la vot.
2. Existenţa unui interes personal - acesta poate fi reprezentat de un beneficiu pe care
oficialul public sau o persoană apropiată acestuia îl obţine ca urmare a deciziei luate.
Aşadar, pentru a se afla într-un conflict de interese, oficialul public trebuie ia parte
la luarea unei decizii care să îi afecteze un interes personal.
TIPURI DE CONFLICTE DE INTERESE:
Conflictul de interese poate fi de mai multe tipuri. Poate fi potenţial, în situaţia în
care un oficial public are interese personale de natură producă un conflict de
interese dacă ar trebui luată o decizie publică.
Conflictul de interese potenţial - X este arhitectul şef al oraşului ABC, iar tatăl său este
directorul unei mari companii de construcţii.
Conflictul de interese actual apare în momentul în care oficialul public este pus în
situaţia de a lua o decizie care l-ar avantaja sau care ar avantaja un apropiat de-al său
sau un partener de afaceri.
Conflictul de interese actual - X este arhitectul şef al oraşului ABC, iar compania tatălui
său a depus documentaţia pentru obţinerea unei autorizaţii de construcţie în
respectivul oraş.
Al treilea tip de conflict de interese este cel consumat, în care oficialul public
participă la luarea deciziei cu privire la care are un interes personal, încălcând
prevederile legale.
Conflictul de interese consumat - X, în calitatea sa de arhitect şef al oraşului ABC, a
semnat autorizaţia de construcţie solicitată de compania tatălui său.
Aşteptările publicului privind conduita pe care oficialul public trebuie să o aibă variază
în funcţie de tipul concret de conflict de interese existent la un anumit moment. Dacă,
în cazul conflictului de interese potenţial, conduita cerută oficialului este mai degrabă
aceea de a exercita în mod transparent şi echidistant atribuţiile sale, în cazul conflictului
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 6 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
de interese actual, oficialul trebuie se abţină de la luarea oricăror decizii, informându-
şi superiorul ierarhic despre situaţia apărută. Conflictul de interese consumat apare în
cazul în care oficialul nu s-a abţinut de la luarea unei decizii în ipoteza unui conflict de
interese actual şi implică latura sancţionatorie a reglementării.
LEGI RELEVANTE PENTRU REGLEMENTAREA CONFLICTULUI DE
INTERESE:
Pentru aspectele administrative:
- Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în
exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea
şi sancţionarea corupţiei;
- Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor;
- Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ;
- Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății;
- Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice,
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi
completarea altor acte normative.
GRADE DE RUDENIE ŞI AFINITATE (art. 405 - 407 din Legea nr. 287 din
17 iulie 2009, republicată, privind Codul civil):
Pentru a nu exista confuzii, cu titlu de exemplu, vom defini care sunt gradele de
rudenie şi de afinitate. Gradul de rudenie se aplică după cum urmează:
- gradul I: părinți și copii;
- gradul II: fraţii, bunici și nepoti;
- gradul III: unchiul/mătușa şi nepotul de frate;
- gradul IV: verii primari.
Relaţia de afinitate apare între un soţ/soţie şi rudele celuilalt soţ/soţie. Gradul de
afinititate este luat în calcul astfel:
- gradul I: socrii şi nora/ginere;
- gradul II: cumnatele şi cumnaţii;
- gradul III: unchiul şi soţia nepotului de frate;
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 7 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
- gradul IV: verii, soţii şi soţiile acestora.
CONFLICTUL DE INTERESE ÎN LEGISLAŢIA ROMÂNEASCĂ:
A. Competenţa Agenţiei Naţionale de Integritate (A.N.I.): Conflict de interese
administrativ
1. Pentru parlamentari - senatori și deputați:
Conform art. 70 din Legea nr. 161/2003, prin conflict de interese se înţelege
situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un
interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu
obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative, iar
potrivit prevederilor art. 71 din același act normativ, principiile care stau la baza
prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice
sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public.
Potrivit prevederilor art. 19 din Legea nr. 96/2006, fapta deputatului sau
senatorului de a încălca legislaţia în materie privind conflictul de interese constituie
abatere disciplinară şi se sancţionează cu diminuarea indemnizaţiei cu 10% pe o
perioadă de maximum 3 luni. Sancţiunea se aplică de către Biroul permanent al
Camerei din care face parte deputatul sau senatorul.
Deputatul sau senatorul se află în conflict de interese la expirarea termenului
prevăzut în Legea nr. 176/2010, cu modificările ulterioare, de la data luării la cunoştinţă
a raportului de evaluare al Agenţiei Naţionale de Integritate, dacă în acest termen
deputatul sau senatorul nu a contestat raportul la instanţa de contencios administrativ.
Luarea la cunoştinţă se face prin comunicarea raportului Agenţiei Naţionale de
Integritate, sub semnătură de primire, către deputatul sau senatorul în cauză ori, în
cazul în care refuză primirea, prin anunţul făcut de către preşedintele de şedinţă în
plenul Camerei din care face parte.
În situaţia în care Agenţia Naţională de Integritate a finalizat un raport de
evaluare privind existenţa unui conflict de interese a unui deputat sau senator, raportul
de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei în cauză, precum
şi Camerei din care aceasta face parte, în conformitate cu art. 21 alin. (4) din Legea nr.
176/2010, cu modificările ulterioare. Biroul permanent al Camerei din care face parte
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 8 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
persoana în cauză o înştiinţează de urgenţă pe aceasta, punându-i la dispoziţie o copie
a raportului.
Conform art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006, membrii familiei deputatului sau
senatorului ori rudele/afinii acestuia până la gradul al III-lea nu pot fi angajaţi la
respectivul birou parlamentar.
Potrivit art 38 alin. (121) din Legea nr. 96/2006, prin derogare de la art. 301 din
Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, nu
constituie conflict de interese angajarea la biroul parlamentar a persoanelor cu care
senatorii sau deputaţii s-au aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani.
Exemplu: X este deputat în Parlamentul României. La Biroul parlamentar al
deputatului, pe lângă alte persoane, figurează angajat și fratele acestuia.
2. Pentru membrii Guvernului şi alte funcţii publice de autoritate din
administraţia publică centrală şi locală:
Conform art. 72 și art. 73 din Legea nr. 161/2003, persoana care exercită funcţia
de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcţii asimilate
acestora, prefect ori subprefect este obligată nu emită un act administrativ sau
nu încheie un act juridic ori nu ia sau nu participe la luarea unei decizii în
exercitarea funcţiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine,
pentru soţul său ori rudele sale de gradul I. Obligaţiile prevăzute mai sus nu privesc
emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.
Încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 72 alin. (1) constituie abatere
administrativă, dacă nu este o faptă mai gravă, potrivit legii, iar actele administrative
emise sau actele juridice încheiate prin încălcarea obligaţiilor prevăzute în art. 72 alin.
(1) sunt lovite de nulitate absolută.
Exemplu: X este secretar de stat în cadrul ministerului Y și, în exercitarea
funcției, a semnat un contract de prestări servicii cu o societate comercială în cadrul
căreia soția sa deține funcția de director.
3. Pentru toate categoriile de aleşi locali:
Conform art. 228 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019
privind Codul administrativ "Alesul local aflat în conflict de interese în condițiile
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 9 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
prevăzute de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările
ulterioare, are obligația se abțină de la emiterea sau participarea la emiterea ori
adoptarea actului administrativ, de la încheierea sau participarea la încheierea actului
juridic respectiv, care ar putea produce un folos material pentru:
- propria persoană;
- soţ, soţie, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv;
- orice persoană fizică sau juridifață de care alesul local are calitatea de debitor
al unei obligații;
- o societate comercială la care deţine calitatea de asociat unic, funcţia de
administrator sau de la care obţine venituri;
- o altă autoritate din care face parte;
- orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care face parte, care
a făcut o plată către acesta sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora acestuia;
- o asociaţie sau fundaţie din care face parte.
Actele administrative emise ori adoptate sau actele juridice încheiate cu
încălcarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută în condiţiile Legii nr.
176/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
Fapta aleşilor locali de a încălca prevederile alin. (1) şi legislaţia în materie privind
conflictul de interese constituie abatere disciplinară şi se sancţionează cu diminuarea
indemnizaţiei cu 10% pe o perioadă de maximum 6 luni.
4. Pentru primari si viceprimari:
Conform art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, primarii si viceprimarii sunt
obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită
o dispoziţie dacă aduce vreun folos material pentru:
- propria persoană;
- pentru soţ/soţie;
- rudele sale de gradul I.
Actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispoziţiile emise cu
încălcarea obligaţiilor legale menționate anterior sunt lovite de nulitate absolută.
Exemplu: X este primar în localitatea A. Fiul și soţia sa sunt administratori la
societatea comercială D. X încheie un contract cu societatea comercială D.
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 10 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
5. Consilieri locali:
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ,
respectiv prevederile art. 228 alin. (1) instituie în sarcina consilierilor locali obligația de
a se abţine de la emiterea sau participarea la emiterea ori adoptarea actului
administrativ, de la încheierea sau participarea la încheierea actului juridic respectiv,
care ar putea produce un folos material pentru sine sau pentru:
- soţ, soţie sau rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv;
- orice persoană fizică sau juridică faţă de care alesul local are calitatea de debitor
al unei obligaţii;
- o societate la care deţine calitatea de asociat unic ori funcţia de administrator
sau de la care obţine venituri;
- o altă autoritate din care face parte;
- orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care face parte, care
a făcut o plată către acesta sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestuia;
- asociaţie sau fundaţie din care face parte.
Consilierul local aflat în una dintre situațiile enunțate anterior are obligaţia
anunţe la începutul şedinţei consiliului local interesul personal pe care îl are la
adoptarea hotărârii respective, anunţ care se consemnează în mod obligatoriu în
procesul-verbal al şedinţei, iar ulterior anunțării interesului personal, consilierul local nu
mai este luat în calcul pentru cvorumul necesar adoptării hotărârii consiliului şi nu are
drept de vot la adoptarea acestei hotărâri (art. 228 alin. (2) și (3) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ).
Actele administrative emise ori adoptate sau actele juridice încheiate cu
încălcarea prevederilor cuprinse în art. 228 alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută în
condiţiile Legii nr. 176/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
Fapta aleşilor locali de a încălca prevederile alin. (1) şi legislaţia în materie privind
conflictul de interese constituie abatere disciplinară şi se sancţionează cu diminuarea
indemnizaţiei cu 10% pe o perioadă de maximum 6 luni.
Exemplu:
X este consilier local în localitatea Y, X este directorul general al firmei ABC. În
consiliul local este înaintat un proiect de hotărâre prin care se propune reducerea cu
20% a taxei de depozitare a gunoiului pentru firma ABC. Consilierul local votează
proiectul de hotărâre.
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 11 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
6. Preşedinţi si vicepreşedinţi de consilii judeţene:
În conformitate cu prevederile art. 228 alin. (1) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, alesul local aflat în conflict de
interese în condiţiile prevăzute de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu
modificările şi completările ulterioare, are obligaţia să se abţină de la emiterea sau
participarea la emiterea ori adoptarea actului administrativ, de la încheierea sau
participarea la încheierea actului juridic respectiv, care ar putea produce un folos
material pentru sine sau pentru:
- soţ, soţie sau rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv;
- orice persoană fizică sau juridică faţă de care alesul local are calitatea de debitor
al unei obligaţii;
- o societate la care deţine calitatea de asociat unic ori funcţia de administrator
sau de la care obţine venituri;
- o altă autoritate din care face parte;
- orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care face parte, care
a făcut o plată către acesta sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestuia;
- asociaţie sau fundaţie din care face parte.
Actele administrative emise ori adoptate sau actele juridice încheiate cu
încălcarea prevederilor cuprinse în art. 228 alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută în
condiţiile Legii nr. 176/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
Fapta aleşilor locali de a încălca prevederile alin. (1) şi legislaţia în materie
privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară şi se sancţionează cu
diminuarea indemnizaţiei cu 10% pe o perioadă de maximum 6 luni.
Potrivit art. 171 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019
privind Codul administrativ funcţia de preşedinte al consiliului judeţean şi funcţia de
vicepreşedinte al consiliului judeţean sunt funcţii de demnitate publică.
7. Consilieri judeţeni:
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ,
respectiv prevederile art. 228 alin. (1) instituie în sarcina consilierilor județeni obligația
de a se abţine de la emiterea sau participarea la emiterea ori adoptarea actului
administrativ, de la încheierea sau participarea la încheierea actului juridic respectiv,
care ar putea produce un folos material pentru sine sau pentru:
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 12 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
- soţ, soţie sau rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv;
- orice persoană fizică sau juridică faţă de care alesul local are calitatea de debitor
al unei obligaţii;
- o societate la care deţine calitatea de asociat unic ori funcţia de administrator
sau de la care obţine venituri;
- o altă autoritate din care face parte;
- orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care face parte, care
a făcut o plată către acesta sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestuia;
- asociaţie sau fundaţie din care face parte.
Consilierul județean aflat în una dintre situațiile enunțate anterior are obligaţia să
anunţe la începutul şedinţei consiliului județean interesul personal pe care îl are la
adoptarea hotărârii respective, anunţ care se consemnează în mod obligatoriu în
procesul-verbal al şedinţei, iar ulterior anunțării interesului personal, consilierul
județean nu mai este luat în calcul pentru cvorumul necesar adoptării hotărârii
consiliului şi nu are drept de vot la adoptarea acestei hotărâri (art. 228 alin. (2) și (3)
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ).
Actele administrative emise ori adoptate sau actele juridice încheiate cu
încălcarea prevederilor cuprinse în art. 228 alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută în
condiţiile Legii nr. 176/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
Fapta aleşilor locali de a încălca prevederile alin. (1) şi legislaţia în materie privind
conflictul de interese constituie abatere disciplinară şi se sancţionează cu diminuarea
indemnizaţiei cu 10% pe o perioadă de maximum 6 luni.
8. Pentru funcţionarii publici:
Potrivit art. 463 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul
administrativ funcţionarilor publici li se aplică regimul conflictului de interese în
exercitarea funcţiilor publice stabilit prin legislaţia specială privind unele măsuri pentru
asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice.
Situaţiile în care un funcţionar public se află în conflict de interese sunt
reglementate de articolul 79, Cartea I, Titlul IV, Capitolul II, Secțiunea a 4-a din Legea
nr. 161/2003. Astfel, conflictul de interese apare atunci când funcționarul public se află
în una dintre următoarele situații:
- este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor
cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial;
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 13 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
- participă în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, cu funcţionari
publici care au calitatea de soţ sau rudă de gradul I;
- interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenţa
deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice.
În situaţia existenței unui conflict de interese, funcţionarul public este obligat
se abţină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii
şi să-l informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este
obligat ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparţialitate a funcţiei
publice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoştinţă.
În cazurile menţionate anterior, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, la
propunerea şefului ierarhic căruia îi este subordonat direct funcţionarul public în cauză,
va desemna un alt funcţionar public, care are aceeaşi pregătire şi nivel de experienţă.
Încălcarea dispoziţiilor privind regimul juridic al conflictelor de interese poate
atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală, potrivit
legii.
9. Pentru managerii spitalelor publice
În ceea ce privește legislația incidentă aplicabilă managerilor spitalelor publice,
conflictul de interese este reglementat de dispozițiile art. 178 alin. (2) din Legea nr.
95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, respectiv "Constituie conflict de interese:
a) deținerea de către manager persoană fizică, manager persoană juridică ori
reprezentant al persoanei juridice de părți sociale, acțiuni sau interese la societăți
reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, ori organizații nonguvernamentale care stabilesc relații cu caracter
patrimonial cu spitalul la care persoana în cauză exercită funcția de manager.
Dispoziția de mai sus se aplică și în cazurile în care astfel de părți sociale, acțiuni sau
interese sunt deținute de către soțul/soția, rudele ori afinii până la gradul al IV-lea
inclusiv ai persoanei în cauză;
b) deținerea de către soțul/soția, rudele managerului ori afinii până la gradul al
IV-lea inclusiv ai acestuia a funcției de membru în comitetul director, șef de secție,
laborator sau serviciu medical sau a unei alte funcții de conducere, inclusiv de natură
administrativă, în cadrul spitalului la care persoana în cauză exercită funcția de
manager;
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 14 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
c) alte situații decât cele prevăzute la lit. a) și b) în care managerul sau soțul/soția,
rudele ori afinii managerului până la gradul al IV-lea inclusiv au un interes de natură
patrimonială care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a funcției de manager.”
De asemenea, prevederile art. 178 alin. (2) referitoare la conflictul de interese
se aplică și persoanelor care ocupă funcții specifice comitetului director, şefilor de
secţie, de laborator şi de serviciu medical din spitalele publice, respectiv membrilor
consiliului de administraţie, în conformitate cu prevederile art. 181 alin. (9), art. 185 alin.
(15) și art 187 alin.(13) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
Referitor la sancțiunile aplicabile funcției de manager de spital pentru
nerespectarea regimului juridic al conflictelor de interese, potrivit art. 184 alin. (1) din
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, contractul de management
încetează în cazul apariţiei unei situaţii de conflict de interese prevăzute de lege sau
în cazul nerespectării termenului de 30 de zile de la numirea în funcţie pentru a înlătura
motivele de conflict de interese apărute (art. 178 alin. (4) și art. 184 alin. (1) lit. e) și f)
din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății).
DIFERENŢA ÎNTRE CONFLICTE DE INTERESE ŞI INCOMPATIBILITĂŢI:
Una dintre cele mai frecvente probleme care se manifestă atât în sistemul
administrativ, cât şi în mass-media, este confuzia care se creează între existența unei
situații de conflict de interese și existența unei situații de incompatibilitate. Dacă,
pentru existenţa unui conflict de interese, oficialul public trebuie ia o decizie care
să influenţeze un interes personal, pentru a se afla într-o situaţie de incompatibilitate,
un oficial public nu trebuie ia nicio decizie, fiind suficient faptul exercită
concomitent două sau mai multe funcţii al căror cumul este interzis de lege.
Exemplu de conflict de interese:
Primarul A din oraşul X semnează un contract cu firma soţiei sale. Un alt
exemplu este organizarea unei licitaţii de către Consiliul Judeţean B la care participă şi
câştigă firma fratelui preşedintelui consiliului.
Exemplu de incompatibilitate:
Viceprimarul X exercită în acelaşi timp şi calitatea de funcţionar public sau
angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia.
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 15 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
INCOMPATIBILITĂȚILE
Incompatibilităţile reflectă acele situaţii în care un oficial public exercită mai
multe funcţii în acelaşi timp, deşi este interzis de lege.
1. PENTRU PARLAMENTARI - SENATORI ȘI DEPUTAȚI:
Incompatibilităţi privind calitatea de parlamentar, specificate în Legea nr.
161/2003:
Potrivit prevederilor art. 81, calitatea de deputat sau de senator este
incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, potrivit Constituţiei, cu
excepţia celei de membru al Guvernului.
Prin funcţii publice de autoritate, incompatibile cu calitatea de deputat sau de
senator, se înţelege funcţiile din administraţia publică asimilate celor de ministru,
funcţiile de secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate celor de secretar
de stat şi subsecretar de stat din cadrul organelor de specialitate din subordinea
Guvernului sau a ministerelor, funcţiile din Administraţia Prezidenţială, din aparatul de
lucru al Parlamentului şi al Guvernului, funcţiile de conducere specifice ministerelor,
celorlalte autorităţi şi instituţii publice, funcţiile de consilieri locali şi consilieri judeţeni,
de prefecţi şi subprefecţi şi celelalte funcţii de conducere din aparatul propriu al
prefecturilor, funcţiile de primar, viceprimar şi secretar ai unităţilor administrativ-
teritoriale, funcţiile de conducere şi execuţie din serviciile publice descentralizate ale
ministerelor şi celorlalte organe din unităţile administrativ -teritoriale şi din aparatul
propriu şi serviciile publice ale consiliilor judeţene şi consiliilor locale, precum şi funcţiile
care, potrivit legii, nu permit persoanelor care le deţin să candideze în alegeri.
Potrivit prevederilor art. 82, calitatea de deputat şi senator este, de asemenea,
incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcţii sau calităţi:
- funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director,
administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile
reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, care desfăşoară sistematic şi efectiv activităţi comerciale,
inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare şi
la instituţiile publice;
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 16 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
- funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau
asociaţilor la societăţile comerciale prevăzute la lit. a);
- funcţia de reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor
comerciale prevăzute la lit. a);
- funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor
autonome, companiilor şi societăţilor naţionale;
- calitatea de comerciant persoană fizică;
- calitatea de membru al unui grup de interes economic;
- o funcţie publică încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii
prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte;
- funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi trezorier al federaţiilor şi
confederaţiilor sindicale.
În mod excepţional, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor sau Senatului, la
propunerea Guvernului şi cu avizul comisiilor juridice, poate aproba participarea
deputatului sau a senatorului ca reprezentant al statului în adunarea generală a
acţionarilor ori ca membru în consiliul de administraţie al regiilor autonome, companiilor
sau societăţilor naţionale, instituţiilor publice ori al societăţilor comerciale, inclusiv
băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, de interes
strategic sau în cazul în care un interes public impune aceasta.
Deputaţii şi senatorii pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării
ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.
Potrivit prevederilor art. 821 alin. (1), deputatul sau senatorul care, pe durata exercitării
mandatului de parlamentar, doreşte exercite şi profesia de avocat nu poate
pledeze în cauzele ce se judecă de către judecătorii sau tribunale şi nici nu poate
acorda asistenţă juridică la parchetele de pe lângă aceste instanţe.
Conform dispozițiilor art. 821 alin. (2), deputatul sau senatorul aflat în situaţia prevăzută
la alin. (1) nu poate acorda asistenţă juridică suspecţilor ori inculpaţilor şi nici nu îi poate
asista sau reprezenta în instanţe în cauzele penale privind:
- infracţiunile de corupţie, infracţiunile asimilate infracţiunilor de corupţie, precum
şi infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, prevăzute în Legea
nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu
modificările şi completările ulterioare;
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 17 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
- infracţiunile prevăzute în Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea
traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare;
- infracţiunile de trafic şi exploatare a persoanelor vulnerabile, prevăzute la art.
209 - 217 din Codul penal;
- infracţiunea de spălare a banilor, prevăzută în Legea nr. 656/2002 pentru
prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de
prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, republicată;
- infracţiunile contra securităţii naţionale, prevăzute la art. 394 - 410 şi 412 din
Codul penal, precum şi cele prevăzute de Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională
a României;
- infracţiunile contra înfăptuirii justiţiei, prevăzute la art. 266 - 288 din Codul
penal;
- infracţiunile de genocid, contra umanităţii şi de război, prevăzute la art. 438 -
445 din Codul penal.
Totodată, conform dispozițiilor art. 821 alin. (3), deputatul sau senatorul aflat în
situaţia prevăzută la alin. (1) nu poate pledeze în cauzele civile sau comerciale
împotriva statului, a autorităţilor sau instituţiilor publice, a companiilor naţionale ori a
societăţilor naţionale în care acestea sunt părţi. De asemenea, nu poate să pledeze în
procese intentate statului român, în faţa instanţelor internaţionale.
Prevederile art. 821 alin. (1) - (3) nu se aplică în cauzele în care avocatul este parte în
proces sau acordă asistenţă ori reprezentare soţului sau rudelor până la gradul IV
inclusiv.
Incompatibilităţi privind calitatea de parlamentar, specificate în Legea nr.
96/2006:
Potrivit prevederilor art. 16, calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă
cu funcţiile publice de autoritate prevăzute la art. 81 alin. (2) din Legea nr. 161/2003
privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor
publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei,
cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu situaţiile de incompatibilitate
generate de dispoziţiile art. 82^1 din aceeaşi lege.
Calitatea de deputat sau de senator este, de asemenea, incompatibilă cu:
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 18 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
- funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator,
membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile reglementate de Legea
societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv
băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare/reasigurare şi cele
financiare, precum şi la instituţiile publice;
- funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau
asociaţilor la societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare, prevăzute la lit. a);
- funcţia de reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor
reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, prevăzute la lit. a);
- funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor
autonome, companiilor şi societăţilor naţionale;
- calitatea de comerciant persoană fizică;
- calitatea de membru al unui grup de interes economic;
- o funcţie publică încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii prevăzute
în acordurile şi convenţiile la care România este parte;
- funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi trezorier al federaţiilor şi
confederaţiilor sindicale.
Potrivit art. 16 alin. (3) din Legea nr. 96/2006, calitatea de deputat sau de senator
este incompatibilă cu funcţiile şi activităţile persoanelor care, conform statutului lor, nu
pot face parte din partide politice.
Prevederile alin. (3) nu se aplică reprezentanţilor organizaţiilor cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale pentru care este prevăzută interdicţia de a face parte
din partide politice în statutul propriu.
Alte incompatibilităţi cu calitatea de deputat sau de senator se pot stabili numai
prin lege organică.
Potrivit prevederilor art. 17, procedura declarării incompatibilităţii este
următoarea:
Alin. (1) Deputatul sau senatorul care, la data intrării în exerciţiul mandatului, se
află în una dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute în prezentul statut sau în alte
legi speciale are la dispoziţie un termen de 15 zile pentru a notifica Biroul permanent al
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 19 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
Camerei din care face parte cu privire la starea sa de incompatibilitate. După expirarea
acestui termen, deputatul sau senatorul va opta, în termen de 30 de zile, între mandatul
de deputat sau de senator şi funcţia ori funcţiile incompatibile, demisionând potrivit
opţiunii sale. Demisia deputatului sau a senatorului se aduce la cunoştinţa Biroului
permanent al Camerei din care acesta face parte.
Alin. (2) Deputatul sau senatorul care nu şi-a exprimat opţiunea potrivit
prevederilor alin. (1) rămâne în stare de incompatibilitate. Biroul permanent al Camerei
din care face parte sesizează comisia care are în competenţă analizarea situaţiilor de
incompatibilitate în vederea întocmirii unui raport, în termen de 15 zile de la sesizare.
Comisia competentă solicită punctul de vedere al Agenţiei Naţionale de Integritate, care
va răspunde solicitării în cel mult 5 zile. Raportul comisiei se înaintea Biroului
permanent al Camerei Deputaţilor sau Senatului, care îl va informa pe deputatul sau
senatorul în cauză şi va supune în prima şedinţă a plenului Camerei din care face parte
un proiect de hotărâre de constatare a stării de incompatibilitate şi de încetare a
mandatului.
Alin. (3) Deputatul sau senatorul aflat într-o stare de incompatibilitate survenită în
timpul exercitării mandatului aduce la cunoştinţa Biroului permanent al Camerei din
care face parte această situaţie, în scris, în termen de cel mult 15 zile de la data
intervenirii acesteia. La împlinirea termenului de 30 de zile de la notificare, prevederile
alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
Alin. (4) Deputatul sau senatorul se poate adresa Biroului permanent al Camerei
din care face parte, în vederea clarificării unei eventuale stări personale de
incompatibilitate. Biroul permanent înaintează solicitarea comisiei care are în
competenţă analizarea situaţiilor de incompatibilitate, în vederea întocmirii unui raport,
în termen de 15 zile de la sesizare. În cazul în care din raportul comisiei reiese existenţa
unei stări de incompatibilitate, deputatul sau senatorul are obligaţia ca în termen de 30
de zile opteze între calitatea de deputat ori de senator şi funcţia sau funcţiile
incompatibile. Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
Alin. (5) Prevederile referitoare la declararea stării de incompatibilitate prevăzute
la alin. (1) - (4) se completează în mod corespunzător cu cele ale regulamentului
fiecărei Camere, precum şi cu cele ale Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, republicată, cu
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 20 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 176/2010, cu modificările
ulterioare.
Alin. (6) În situaţia în care Agenţia Naţională de Integritate a finalizat un raport de
evaluare privind existenţa unei incompatibilităţi a unui deputat sau senator, raportul de
evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei în cauză, precum
şi Camerei din care aceasta face parte, în conformitate cu art. 21 alin. (4) din Legea nr.
176/2010, cu modificările ulterioare. Biroul permanent al Camerei din care face parte
persoana în cauză o înştiinţeade urgenţă pe aceasta, punându-i la dispoziţie o copie
a raportului.
Exemplu: X este deputat în Parlamentul României și exercită funcția de
administrator în cadrul societății comerciale SC Y SRL, societate care desfăşoară
sistematic şi efectiv activităţi comerciale.
2. PENTRU FUNCȚIA DE MEMBRU AL GUVERNULUI ȘI ALTE FUNCȚII
PUBLICE DE AUTORITATE DIN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ CENTRA ȘI
LOCALĂ:
Articolul 84 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 prevede faptul că funcţia de membru
al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcţii sau calităţi:
a)orice altă funcţie publică de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de senator ori
a altor situaţii prevăzute de Constituţie;
b)o funcţie de reprezentare profesională salarizată în cadrul organizaţiilor cu scop
comercial;
c)funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator,
membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv
băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi
la instituţiile publice;
d)funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau
asociaţilor la societăţile comerciale prevăzute la lit. c);
e)funcţia de reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor comerciale
prevăzute la lit. c);
f)funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome,
companiilor şi societăţilor naţionale;
g)calitatea de comerciant persoană fizică;
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 21 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
h)calitatea de membru al unui grup de interes economic;
i)o funcţie publică încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii prevăzute în
acordurile şi convenţiile la care România este parte.
Alin. (2) Funcţia de secretar de stat, funcţia de subsecretar de stat şi funcţiile
asimilate acestora sunt incompatibile cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate,
precum şi cu exercitarea funcţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b) - i).
Alin. (3) În mod excepţional, Guvernul poate aproba participarea persoanelor
prevăzute la alin. (1) şi (2) ca reprezentanţi ai statului în adunarea generală a
acţionarilor ori ca membri în consiliul de administraţie al regiilor autonome, companiilor
sau societăţilor naţionale, instituţiilor publice ori al societăţilor comerciale, inclusiv
băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, de interes
strategic sau în cazul în care un interes public impune aceasta.
Alin. (4) Membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat şi persoanele
care îndeplinesc funcţii asimilate acestora pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul
didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.
Exemplu: X este secretar de stat în cadrul Ministerului Z și, în același timp, exercită
și calitatea de comerciant persoană fizică.
3. PENTRU ALEŞII LOCALI:
Primari:
Incompatibilităţile pentru funcţia de primar sunt specificate în Legea nr. 161/2003.
Conform art. 87 alin. (1), funcţia de primar este incompatibilă cu exercitarea
următoarelor funcţii sau calităţi:
- funcţia de prefect sau subprefect;
- calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă,
indiferent de durata acestuia;
- funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager,
administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de
conducere ori de execuţie la societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituţii
de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 22 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
naţional, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice,
cu excepţia reprezentanţilor în adunarea generală a acţionarilor la societăţile
reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, a membrilor în consiliile de administraţie ale unităţilor şi instituţiilor de
învăţământ de stat sau confesionale şi ale spitalelor publice din reţeaua autorităţilor
administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din
subordinea unităţilor administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-
teritorială pe care o conduce deţine participaţie;
- funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau
asociaţilor la o societate comercială;
- calitatea de comerciant persoană fizică;
- calitatea de membru al unui grup de interes economic
3
;
- calitatea de deputat sau senator;
- funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o altă funcţie
asimilată acestora;
- orice alte funcţii publice
4
sau activităţi remunerate, în ţară sau în străinătate, cu
excepţia funcţiei de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau
alte organizaţii neguvernamentale.
Activitatea desfăşurată de primar şi primarul general al municipiului Bucureşti, în
calitate de membru al consiliului de administraţie al unei entităţi economice din
subordinea sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine
participaţie, la unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat sau confesionale şi la
spitalele publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor
reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale nu
este retribuită.
În conformitate cu prevederile art. 89 alin. (1) și (2), calitatea de ales local este
incompatibilă şi cu calitatea de acţionar semnificativ
5
la o societate reglementată de
Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înfiinţată de
consiliul local, respectiv de consiliul judeţean. Incompatibilitatea există şi în situaţia în
3
Grupul de interes economic este definit de articolul 118, (1) al Legii 161/2003 si reprezintă o asociere între două sau mai multe persoane
fizice sau juridice, constituită pe o perioadă determinată, în scopul înlesnirii sau dezvoltării activităţii economice a membrilor săi, precum
şi al îmbunătăţirii rezultatelor activităţii respective
4
Acest articol include si funcţiile de viceprimar, vicepreşedinte si preşedinte al consiliului judeţean.
5
Acţionarul semnificativ este persoana care exercită drepturi aferente unor acţiuni care, cumulate, reprezintă cel puţin 10% din capitalul
social sau îi conferă cel puţin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală.
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 23 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
care soţul sau rudele de gradul I ale alesului local deţin calitatea de acţionar
semnificativ la unul dintre agenţii economici prevăzuţi la alin. (1).
Primarii şi primarul general al municipiului Bucureşti nu pot deţine, pe durata
exercitării mandatului, funcţia de consilier judeţean.
Primarii şi primarul general al municipiului Bucureşti pot exercita funcţii sau
activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.
Exemplu: X este primar în localitatea A şi, concomitent, exercită calitatea de
membru al consiliului de administraţie la o societate de asigurare.
Y este primar al Municipiului B. În acelaşi timp, Y exercită și calitatea de funcţionar
public într-o altă autoritate publică.
Viceprimari:
Incompatibilităţile pentru funcţia de viceprimar sunt specificate în Legea nr.
161/2003.
Conform art. 87 alin. (1), funcţia de viceprimar este incompatibilă cu exercitarea
următoarelor funcţii sau calităţi
6
:
- funcţia de prefect sau subprefect;
- calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă,
indiferent de durata acestuia;
- funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager,
administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de
conducere ori de execuţie la societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituţii
de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes
naţional, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice,
cu excepţia reprezentanţilor în adunarea generală a acţionarilor la societăţile
reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, a membrilor în consiliile de administraţie ale unităţilor şi instituţiilor de
învăţământ de stat sau confesionale şi ale spitalelor publice din reţeaua autorităţilor
6
În conformitate cu dispoziţiile art. 152, alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ "Pe durata
exercitării mandatului, viceprimarul își păstrează statutul de consilier local, fără a beneficia de indemnizația aferentă acestui statut, fiindu-
i aplicabile incompatibilitățile specifice funcției de viceprimar prevăzute de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările și
completările ulterioare."
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 24 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din
subordinea unităţilor administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-
teritorială pe care o conduce deţine participaţie;
- funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau
asociaţilor la o societate comercială;
- calitatea de comerciant persoană fizică;
- calitatea de membru al unui grup de interes economic
7
;
- calitatea de deputat sau senator;
- funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o altă funcţie
asimilată acestora;
- orice alte funcţii public
8
sau activităţi remunerate, în ţară sau în străinătate, cu
excepţia funcţiei de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau
alte organizaţii neguvernamentale.
Activitatea desfăşurată de viceprimar şi viceprimarul general al municipiului
Bucureşti, în calitate de membru al consiliului de administraţie al unei entităţi
economice din subordinea sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o
conduce deţine participaţie, la unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat sau
confesionale şi la spitalele publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale
sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea unităţilor administrativ-
teritoriale nu este retribuită.
În conformitate cu prevederile art. 89 alin. (1) și (2), calitatea de ales local este
incompatibilă şi cu calitatea de acţionar semnificativ
9
la o societate reglementată de
Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înfiinţată de
consiliul local, respectiv de consiliul judeţean. Incompatibilitatea există şi în situaţia în
care soţul sau rudele de gradul I ale alesului local deţin calitatea de acţionar
semnificativ la unul dintre agenţii economici prevăzuţi la alin. (1).
Viceprimarii nu pot deţine, pe durata exercitării mandatului, funcţia de consilier
judeţean.
7
Grupul de interes economic este definit de articolul 118, (1) al Legii 161/2003 şi reprezintă o asociere între două sau
mai multe persoane fizice sau juridice, constituită pe o perioadă determinată, în scopul înlesnirii sau dezvoltării
activităţii economice a membrilor săi, precum şi al îmbunătăţirii rezultatelor activităţii respective.
8
Acest articol include şi funcţiile de primar, vicepreşedinte şi preşedinte al consiliului judeţean.
9
Acţionarul semnificativ este persoana care exercită drepturi aferente unor acţiuni care, cumulate, reprezintă cel puţin
10% din capitalul social sau îi conferă cel puţin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală.
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 25 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
Viceprimarii pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării
ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.
Exemplu: X este viceprimar al oraşului A. În acelaşi timp, X exercită și calitatea de
cenzor la o societate comercială.
Preşedintele consiliului judeţean:
Incompatibilităţile pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean sunt
specificate în Legea nr. 161/2003, articolul 87, conform căruia nu poate exercita
următoarele funcţii sau calităţi în timpul exercitării mandatului:
- funcţia de prefect sau subprefect;
- calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă,
indiferent de durata acestuia;
- funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager,
administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de
conducere ori de execuţie la societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituţii
de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes
naţional, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice,
cu excepţia reprezentanţilor în adunarea generală a acţionarilor la societăţile
reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, a membrilor în consiliile de administraţie ale unităţilor şi instituţiilor de
învăţământ de stat sau confesionale şi ale spitalelor publice din reţeaua autorităţilor
administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din
subordinea unităţilor administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-
teritorială pe care o conduce deţine participaţie;
- funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor
sau asociaţilor la o societate comercială;
- calitatea de comerciant persoană fizică;
- calitatea de membru al unui grup de interes economic;
- calitatea de deputat sau senator;
- funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o altă funcţie
asimilată acestora;
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 26 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
- orice alte funcţii publice sau activităţi remunerate, în ţară sau în străinătate, cu
excepţia funcţiei de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau
alte organizaţii neguvernamentale.
Activitatea desfăşurată de preşedintele consiliului judeţean, în calitate de membru
al consiliului de administraţie al unei entităţi economice din subordinea sau la care
unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie, la unităţile şi
instituţiile de învăţământ de stat sau confesionale şi la spitalele publice din reţeaua
autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice
din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale nu este retribuită.
Vicepreşedintele consiliului judeţean:
Incompatibilităţile pentru funcţia de vicepreşedinte al consiliului judeţean sunt
specificate în Legea nr. 161/2003. Articolul 87 prevede faptul vicepreşedintele
consiliului judeţean nu poate exercita următoarele funcţii sau calităţi în timpul exercitării
mandatului:
- funcţia de prefect sau subprefect;
- calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă,
indiferent de durata acestuia;
- funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager,
administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de
conducere ori de execuţie la societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituţii
de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes
naţional, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice,
cu excepţiareprezentanţilor în adunarea generală a acţionarilor la societăţile
reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, a membrilor în consiliile de administraţie ale unităţilor şi instituţiilor de
învăţământ de stat sau confesionale şi ale spitalelor publice din reţeaua autorităţilor
administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din
subordinea unităţilor administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-
teritorială pe care o conduce deţine participaţie;
- funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor
sau asociaţilor la o societate comercială;
- calitatea de comerciant persoană fizică;
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 27 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
- calitatea de membru al unui grup de interes economic
10
;
- calitatea de deputat sau senator;
- funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o altă funcţie
asimilată acestora;
Activitatea desfăşurată de vicepreşedintele consiliului judeţean, în calitate de
membru al consiliului de administraţie al unei entităţi economice din subordinea sau la
care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie, la unităţile
şi instituţiile de învăţământ de stat sau confesionale şi la spitalele publice din reţeaua
autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice
din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale nu este retribuită.
Consilieri locali:
Incompatibilităţile pentru funcţia de consilier local sunt specificate în Legea nr.
161/2003.
Conform articolului 88, un consilier local nu poate exercita în acelaşi timp:
- funcţia de primar;
- funcţia de prefect sau subprefect;
- calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă în
aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al prefecturii din
judeţul respectiv;
- funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager,
asociat, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la regiile
autonome şi societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare, de interes judeţean ori înfiinţate sau aflate sub autoritatea
consiliului judeţean sau la regiile autonome şi societăţile reglementate de Legea
nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de interes naţional
care îşi au sediul sau care deţin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă, cu
excepţia reprezentanţilor în adunarea generală a acţionarilor la societăţile
reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, a membrilor în consiliile de administraţie ale unităţilor şi instituţiilor de
învăţământ de stat sau confesionale şi ale spitalelor publice din reţeaua autorităţilor
administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din
10
Grupul de interes economic este definit de articolul 118, alin. (1) al Legii 161/2003 și reprezintă o asociere între două sau mai multe
persoane fizice sau juridice, constituită pe o perioadă determinată, în scopul înlesnirii sau dezvoltării activităţii economice a membrilor
săi, precum şi al îmbunătăţirii rezultatelor activităţii respective.
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 28 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
subordinea unităţilor administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-
teritorială respectivă deţine participaţie;
- funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor
sau asociaţilor la o societate comercială de interes local ori la o societate comercială
de interes naţional care îşi are sediul sau care deţine filiale în unitatea administrativ-
teritorială respectivă;
- funcţia de reprezentant al statului la o societate comercială care îşi are sediul
ori care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă;
- calitatea de deputat sau senator;
- funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate
acestora.
În conformitate cu prevederile art. 89 alin. (1) și (2), calitatea de ales local este
incompatibilă şi cu calitatea de acţionar semnificativ
11
la o societate reglementată de
Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înfiinţată de
consiliul local, respectiv de consiliul judeţean. Incompatibilitatea există şi în situaţia în
care soţul sau rudele de gradul I ale alesului local deţin calitatea de acţionar
semnificativ la unul dintre agenţii economici prevăzuţi la alin. (1).
Activitatea desfăşurată de consilierul local în calitate de membru al consiliilor de
administraţie al unei entităţi economice din subordinea sau la care unitatea
administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie, la unităţile şi instituţiile
de învăţământ de stat sau confesionale şi la spitalele publice din reţeaua autorităţilor
administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din
subordinea unităţilor administrativ-teritoriale nu este retribuită.
O persoană nu poate exercita în acelaşi timp un mandat de consilier local şi un mandat
de consilier judeţean.
Consilieri judeţeni:
Incompatibilităţile pentru funcţia de consilier judeţean sunt specificate în Legea
nr. 161/2003.
Conform articolului 88, un consilier județean nu poate exercita în acelaşi timp:
- funcţia de primar;
11
Acţionarul semnificativ este persoana care exercită drepturi aferente unor acţiuni care, cumulate, reprezintă cel puţin 10% din capitalul social
sau îi conferă cel puţin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală.
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 29 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
- funcţia de prefect sau subprefect;
- calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă în
aparatul propriu al consiliului judeţean ori al prefecturii din judeţul respectiv;
- funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager,
asociat, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la regiile
autonome şi societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare, de interes local înființate sau aflate sub autoritatea consiliului
local, precum și la regiile autonome și societățile reglementate de Legea nr.
31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de interes naţional care
îşi au sediul sau care deţin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă, cu
excepţia reprezentanţilor în adunarea generală a acţionarilor la societăţile
reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, a membrilor în consiliile de administraţie ale unităţilor şi instituţiilor de
învăţământ de stat sau confesionale şi ale spitalelor publice din reţeaua autorităţilor
administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din
subordinea unităţilor administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-
teritorială respectivă deţine participaţie;
- funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor
sau asociaţilor la o societate comercială de interes local ori la o societate comercială
de interes naţional care îşi are sediul sau care deţine filiale în unitatea administrativ-
teritorială respectivă;
- funcţia de reprezentant al statului la o societate comercială care îşi are sediul
ori care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă;
- calitatea de deputat sau senator;
- funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate
acestora.
În conformitate cu prevederile art. 89 alin. (1) și (2), calitatea de ales local este
incompatibilă şi cu calitatea de acţionar semnificativ
12
la o societate reglementată de
Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înfiinţată de
consiliul local, respectiv de consiliul judeţean. Incompatibilitatea există şi în situaţia în
12
Acţionarul semnificativ este persoana care exercită drepturi aferente unor acţiuni care, cumulate, reprezintă cel puţin 10% din capitalul
social sau îi conferă cel puţin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală.
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 30 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
care soţul sau rudele de gradul I ale alesului local deţin calitatea de acţionar
semnificativ la unul dintre agenţii economici prevăzuţi la alin. (1).
Activitatea desfăşurată de consilierul judeţean, în calitate de membru al consiliilor
de administraţie al unei entităţi economice din subordinea sau la care unitatea
administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie, la unităţile şi instituţiile
de învăţământ de stat sau confesionale şi la spitalele publice din reţeaua autorităţilor
administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din
subordinea unităţilor administrativ-teritoriale, nu este retribuită.
O persoană nu poate exercita în acelaşi timp un mandat de consilier local şi un
mandat de consilier judeţean.
Atenţie:
Conform Legii nr. 161/2003, articolul 90, consilierii judeţeni și consilierii
locali care au funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director,
manager, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor ori
alte funcţii de conducere, precum şi calitatea de acţionar sau asociat la
societăţile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu
capital al unei unităţi administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte
comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de
produse sau contracte de asociere cu autorităţile administraţiei publice locale
din care fac parte, cu instituţiile sau regiile autonome de interes local aflate în
subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judeţean respectiv ori cu
societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene
respective.
Aceleași prevederi se aplică şi în cazul în care funcţiile sau calităţile respective
sunt deţinute de soţul sau rudele de gradul I ale alesului local.
Încălcarea dispoziţiei de mai sus atrage încetarea de drept a mandatului de ales
local la data încheierii contractelor.
Atenție:
Prevederile art. 90 se aplică şi PERSOANELOR ÎNCADRATE CU CONTRACT
INDIVIDUAL DE MUNCĂ în aparatul propriu al consiliului local sau al consiliului
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 31 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
judeţean ori la regiile autonome aflate sub autoritatea consiliilor respective sau
la societăţile înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective.
Exemple:
Domnul Z este consilier judeţean în Judeţul A. În acelaşi timp, este şi
administrator şi membru al consiliului de administraţie pentru S.C. C S.A., societate
înfiinţată de către consiliul local.
Doamna F este consilier judeţean în Judeţul L. Aceasta deţine, în paralel, funcţia
de director al unei direcţii din cadrul consiliului judeţean L.
Domnul Y este consilier judeţean în Judeţul R. În paralel, domnul Y este director
adjunct, ulterior, director general şi preşedinte al consiliului de administraţie al unei
regii autonome de interes naţional care are sediul în comuna X din Judeţul R.
Domnul X este consilier județean în Județul A și în același timp este si director
general al S.C. XX S.R.L. iar S.C. XX S.R.L. a încheiat un contract de executare lucrări
cu Consiliul Județean A.
Când intervine incompatibilitatea?
Este generată o situație de incompatibilitate în cazul în care persoana respectivă
exercită, simultan, calitatea de ales local și una sau mai multe funcții/calități al căror
cumul este interzis de lege.
Reglementarea incompatibilităților vizează protejarea valorilor sociale care
privesc imparțialitatea în exercitarea funcțiilor publice, având în vedere funcțiile
exercitate în stare de incompatibilitate se influențează sau se pot influența reciproc,
funcția publică nemaiputând fi exercitată în condiții de obiectivitate și imparțialitate,
fiind, astfel, vătămat principiul supremației interesului public.
Potrivit dispozițiilor art. 91 din Legea nr. 161/2003, starea de incompatibilitate
intervine numai după validarea mandatului de ales local și dacă acesta nu renunţă la
funcţia/calitatea deţinută anterior în termen de cel mult 15 zile de la dobândirea calității
de ales local. De asemenea, alesul local poate renunţa la funcţia deţinută înainte de a
fi numit sau ales în funcţia care atrage starea de incompatibilitate.
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 32 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
În cazul prevăzut la art. 89, incompatibilitatea cu calitatea de ales local intervine
la data la care alesul local, soţul sau ruda de gradul I a acestuia devin acţionari
semnificativi la o societate comercială înfiinţată de consiliul local, respectiv de consiliul
judeţean.
Încălcarea dispoziţiilor art. 90 atrage încetarea de drept a mandatului de ales
local la data încheierii contractelor.
Prefect si subprefect:
Prefecţii si subprefecţii nu pot exercita concomitent cu această funcţie și
următoarele funcţii sau calităţi (art. 85 din Legea nr. 161/2003):
- deputat sau senator;
- primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al Municipiului Bucureşti;
- consilier local sau consilier judeţean;
- o funcţie de reprezentare profesională salarizată în cadrul organizaţiilor cu scop
comercial;
- preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al
consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau
alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile
publice;
- preşedinte sau secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la
societăţile comerciale prevăzute la litera anterioară (e);
- reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor comerciale
prevăzute la lit. e);
- manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome,
companiilor şi societăţilor naţionale;
- comerciant persoană fizică;
- membru al unui grup de interes economic;
- o funcţie publică încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii
prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte.
Prefecţii şi subprefecţii pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al
cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 33 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
Conform articolului 86, la data depunerii jurământului sau la data numirii în funcţie,
persoanele care urmează exercite funcţia de prefect sau subprefect sunt obligate
să declare că nu se află în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege.
De asemenea, potrivit art. 41 din Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul
Administrativ, în termen de 15 zile de la data depunerii jurământului, membrul
Guvernului este obligat renunţe la calitatea sau funcţia cu care este incompatibilă
funcţia de membru al Guvernului, sub sancţiunea încetării mandatului.
Potrivit art. 250 alin. (1) din Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul
Administrativ, funcţiile de prefect şi de subprefect sunt funcţii de demnitate publică.
4. PENTRU FUNCŢIONARII PUBLICI:
1. Incompatibilități privind funcționarii publici:
Calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii
publice sau calităţi decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate
publică (art. 94 alin. (1) din Legea nr. 161/2003).
Incompatibilitatea la funcţionarii publici se manifestă prin faptul nu pot deţine
alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate (art.
94 alin. (2) din Legea nr. 161/2003), după cum urmează:
a)în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice;
b) în cadrul cabinetului demnitarului, cu excepţia cazului în care funcţionarul public este
suspendat din funcţia publică, în condiţiile legii, pe durata numirii sale
13
;
c) în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ
din sectorul public;
d) în calitate de membru al unui grup de interes economic
14
.
Atenţie:
Starea de incompatibilitate nu se aplică pentru cazurile prevăzute de literele a) şi
c) dacă funcționarul public:
- este desemnat printr-un act administrativ, emis în condiţiile legii, reprezinte
interesele statului în legătură cu activităţile desfăşurate de operatorii economici cu
13
La încheierea mandatului demnitarului, funcţionarul public este reîncadrat în funcţia publică deţinută sau într-o funcţie similară.
14
Grupul de interes economic este definit de articolul 118, (1) al Legii 161/2003 si reprezintă o asociere între două sau mai multe
persoane fizice sau juridice, constituită pe o perioadă determinată, în scopul înlesnirii sau dezvoltării activităţii economice a membrilor
săi, precum şi al îmbunătăţirii rezultatelor activităţii respective.
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 34 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
capital ori patrimoniu integral sau majoritar de stat, în condiţiile rezultate din actele
normative în vigoare;
- este desemnat printr-un act administrativ, emis în condiţiile legii, participe în
calitate de reprezentant al autorităţii ori instituţiei publice în cadrul unor organisme sau
organe colective de conducere constituite în temeiul actelor normative în vigoare;
- exercită un mandat de reprezentare, pe baza desemnării de către o autoritate sau
instituţie publică, în condiţiile expres prevăzute de actele normative în vigoare.
Atenţie:
Nu se află în situaţie de incompatibilitate funcţionarul public care este desemnat
prin act administrativ pentru a face parte din echipa de proiect finanţat din fonduri
comunitare nerambursabile postaderare, precum şi din împrumuturi externe
contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabile, cu excepţia
funcţionarilor publici care exercită atribuţii ca auditor sau atribuţii de control asupra
activităţii derulate în cadrul acesteia şi a funcţionarilor publici care fac parte din echipa
de proiect, dar pentru care activitatea desfăşurată în cadrul respectivei echipe
generează o situaţie de conflict de interese cu funcţia publică pe care o ocupă.
Atenție:
Funcționarul public X angajat în orice instituție/autoritate publică nu poate
deține calitatea de consilier local/consilier județean.
Exemplu: Primăria X câştigă un proiect finanţat din fonduri structurale. Echipa de
proiect, incluzând managerul de proiect, asistent, responsabil financiar, a fost formată
din funcţionari publici din Primăria X. Funcţionarilor publici li s-au încheiat contracte de
muncă pe lângă cele deja existente. Conform alineatului 2, litera a), articolul 94 din
Legea nr. 161/2003, funcţionarii publici nu pot deţine alte funcții și nu pot desfășura
alte activităţi remunerate în cadrul instituţiilor publice.
Funcţionarii publici care, în exercitarea funcţiei publice, au desfăşurat activităţi de
monitorizare şi control cu privire la societăţi comerciale sau alte unităţi cu scop lucrativ
de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. c) nu pot să-şi desfăşoare activitatea şi nu pot
acorda consultanţă de specialitate la aceste societăţi timp de 3 ani după ieşirea din
corpul funcţionarilor publici.
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 35 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
Funcţionarii publici, funcţionarii publici parlamentari şi funcţionarii publici cu statut
special pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al
creaţiei literar-artistice (art. 96 al Legii nr. 161/2003).
Activitățile în domeniul didactic pe care funcționarii publici le pot desfășura, în
condițiile legislației speciale privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în
exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice, sunt activitățile desfășurate de
funcționarii publici care ocupă funcții didactice în instituțiile de învățământ de stat sau
private autorizate/acreditate în condițiile legii ori care au calitatea de formator, mentor
sau persoană-resursă în cadrul programelor de formare profesională a adulților
organizate în condițiile actelor normative din domeniul formării profesionale, ori care
au calitatea de specialist în comisiile de examinare sau de evaluator în comisiile de
evaluare/monitorizare în cadrul programelor de formare profesională a adulților,
organizate în condițiile actelor normative din domeniul formării profesionale a adulților
(art. 462 alin. (2) din din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul
administrativ).
De asemenea, pot exercita funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat,
care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate, potrivit fişei
postului.
În ceea ce priveşte legătura indirectă, intenţia legiuitorului este aceea de a face
o legătură între pregătirea profesională a funcţionarului public şi funcţia pe care acesta
o exercită.
Cu titlu de exemplu, o persoană - numită în funcţia publică de consilier juridic
şi care în fişa postului nu are atribuţii de reprezentare în faţa organelor jurisdicţionale
a entităţii publice respective - nu poate reprezenta juridic o altă entitate, din sectorul
privat, în faţa unor astfel de organe.
Funcţionarii publici au dreptul la asociere sindicală şi, deci, pot înfiinţa
organizaţii sindicale, adera la ele şi exercita orice mandat în cadrul acestora (art. 415
alin. (2) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul
administrativ).
2. Incompatibilități privind funcționarii publici cu statut special
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 36 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
Incompatibilitatea reprezintă exercitarea de către funcționarul public, inclusiv
funcționarul public cu statut special, a una sau mai multe funcţii în acelaşi timp cu
funcția publică, deşi acest cumul nu este permis de lege, așa cum sunt prevăzute în
Legea 161/2003 Secţiunea a 5-a Incompatibilităţi privind funcţionarii publici.
Potrivit art. 96 din Legea nr. 176/2010, funcţionarii publici cu statut special pot
exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei
literar-artistice. De asemenea, pot exercita funcţii în alte domenii de activitate din
sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca
funcţionar public cu statut special, potrivit fişei postului.
De asemenea, în conformitate cu prevederile Legii nr. 364/2004 privind
organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, funcționarilor publici cu statut
special care dețin calitatea de organ de cercetare penală al poliției judiciare, li se
aplică dispozițiile legale prevăzute la art. 2 alin. (4), potrivit cărora, calitatea de
organ de cercetare penală al poliţiei judiciare este incompatibilă cu orice altă funcţie
publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
În ceea ce privește interdicțiile stabilite prin dispozițiile art. 45 alin. (1) din
Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, polițistului îi este interzis:
a) să facă parte din partide, formațiuni sau organizații politice ori să desfășoare
propagandă în favoarea acestora;
b) să exprime opinii sau preferințe politice la locul de muncă sau în public;
c) candideze pentru autoritățile administrației publice locale, Parlamentul
României și pentru funcția de Președinte al României;
d) să exprime în public opinii contrare intereselor României;
e) declare sau participe la greve, precum și la mitinguri, demonstrații,
procesiuni sau orice alte întruniri cu caracter politic;
f) adere la secte, organizații religioase sau la alte organizații interzise de lege;
g) efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activități de comerț ori
participe la administrarea sau conducerea unor societăți comerciale, cu excepția
calității de acționar;
h) exercite activități cu scop lucrativ de natură lezeze onoarea și
demnitatea polițistului sau a instituției din care face parte;
i) încalce regimul juridic al conflictului de interese și al incompatibilităților,
stabilit potrivit Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței
în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri,
prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 37 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
(1) Încălcarea regimului juridic privind incompatibilitățile - Sancțiuni:
semnifică incident de integritate, constatat de ANI, cu consecința aplicării unei
sancțiuni disciplinare/încetării raportului de serviciu și timp de trei ani aplicarea
interdicției de a ocupa o funcție publică potrivit Legii nr. 176/2010.
(2) Încălcarea regimului juridic privind interdicțiile:
semnifică abatere disciplinară, competența constatării și sancționării revenind
conducerii instituției față de care funcționarul public cu statut special are raporturi de
subordonare.
(3) Exemple de incompatibilități în cazul funcționarului public cu statut
special:
Funcționar public cu statut special care exercită simultan o funcție în cadrul
unei autorități sau instituții publice;
Funcționar public cu statut special încadrat la cabinetul demnitarului fără ca
în prealabil să-și fi suspendat raportul de serviciu;
Funcționar public cu statut special care exercită simultan o funcție în cadrul
unei regii autonome, societate comercială sau orice altă unitate cu scop lucrativ din
sectorul public;
Funcționar public cu statut special care, în exercitarea funcţiei publice, a
desfăşurat activităţi de monitorizare şi control cu privire la societăţi comerciale, se
încadrează sau acordă consultanţă de specialitate la una dintre aceste societăţi înainte
de expirarea termenului de 3 ani de la ieşirea din corpul funcţionarilor publici.
Funcționar public cu statut special care se afîn raporturi ierarhice directe cu
un funcţionar public care are calitatea de soţ sau rudă de gradul I.
(4) Activități permise:
În conformitate cu dispozițiile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, funcţionarii
publici, funcţionarii publici parlamentari şi funcţionarii publici cu statut special pot
exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei
literar-artistice.
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 38 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
Astfel, funcționarii publici (inclusiv cei cu statut special) pot exercita funcţii sau
activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice, indiferent
dacă aceste funcții sau activități se desfășoară în sectorul public sau în cel privat.
Exemplu:
- funcţii didactice în instituţiile de învăţământ de stat sau private
autorizate/acreditate în condiţiile legii;
- formator, mentor sau persoană-resursă în cadrul programelor de formare
profesională a adulţilor organizate în condiţiile actelor normative din domeniul formării
profesionale;
- specialist în comisiile de examinare sau evaluator în comisiile de
evaluare/monitorizare în cadrul programelor de formare profesională a adulţilor,
organizate în condiţiile actelor normative din domeniul formării profesionale a adulţilor.
Activitatea desfășurată de formator/evaluator de competenţe, reprezintă o
activitate didactică şi se circumscrie în excepţia reglementată de art. 96 alin. (1) din
Legea nr. 161/2003, în măsura în care este desfășurată cu respectarea cadrului legal
aplicabil (Legea nr. 1/2011, O.G. nr. 129/2000).
Potrivit tezei a II-a a art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, funcţionarii publici,
funcţionarii publici parlamentari şi funcţionarii publici cu statut special pot exercita
funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă
sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public, funcţionar public parlamentar
sau funcţionar public cu statut special, potrivit fişei postului.
În ceea ce priveşte legătura indirectă, intenţia legiuitorului este aceea de
a face o legătură între pregătirea profesională a funcţionarului public şi funcţia
pe care acesta o exercită.
Exemple:
- o persoană numită în funcţia publică de consilier juridic şi care în fişa postului
nu are atribuţii de reprezentare în faţa organelor jurisdicţionale a entităţii publice
respective, nu poate reprezenta juridic o altă entitate, din sectorul privat, în faţa unor
astfel de organe;
- un polițist care printre alte atribuții are prevăzute în fișa postului și atribuții
privind circulația rutieră, nu poate desfășura activități de instructor auto în sectorul
privat.
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 39 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
Legătura directă presupune ca funcționarul public cu statut special
desfășoare în sectorul privat activități identice sau cel puțin similare cu cele
desfășurate cu ocazia exercitării funcției publice.
Exemple:
- un polițist cu atribuții privind pregătirea cadrelor MAI în domeniul autoapărării
și intervențiilor speciale nu poate desfășura în sectorul privat activități de instructor arte
marțiale.
- un polițist cu atribuții privind dresajul câinilor nu poate desfășura activitate de
dresor în sectorul privat.
O situație specială se regăsește în cazul polițiștilor care au calitatea de
organ de cercetare penală al poliţiei judiciare.
Astfel, art. 2 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei
judiciare, cu modificările și completările ulterioare, prevede următoarele:
(1) Poliţia judiciară este constituită din ofiţeri şi agenţi de poliţie, care au
dobândit statutul de poliţist în condiţiile Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului,
cu modificările şi completările ulterioare, desemnaţi prin act administrativ de către
persoana care are competenţa de numire în funcţie a acestora, după obţinerea avizului
de desemnare în poliţia judiciară prevăzut de art. 55 alin. (4) din Legea nr. 135/2010
privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, sau sunt
desemnaţi şi funcţionează în alt mod, potrivit unor legi speciale.
(2) Ofiţerii şi agenţii de poliţie prevăzuţi la alin. (1) au calitatea de organe de
cercetare penală ale poliţiei judiciare.
(3) Numirea şi eliberarea din funcţie, precum şi modificarea raporturilor de
serviciu ale poliţiştilor prevăzuţi la alin. (2) se face în condiţiile Legii nr. 360/2002 privind
Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Calitatea de organ de cercetare penală al poliţiei judiciare este incompatibilă
cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul
superior.
(5) Poliţia judiciară a Direcţiei Naţionale Anticorupţie se organizează şi
funcţionează potrivit legii speciale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Prin urmare, în cazul polițiștilor care au calitatea de organ de cercetare
penală al poliţiei judiciare nu sunt aplicabile prevederile art. 96 din Legea nr.
161/2003, ci cele ale art. 2 alin. (4) din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi
funcţionarea poliţiei judiciare, cu modificările și completările ulterioare, potrivit
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 40 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
cărora calitatea de organ de cercetare penală al poliţiei judiciare este
incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor
didactice din învăţământul superior.
Astfel, singurele activități permise polițiștilor care au calitatea de organ de
cercetare penală al poliţiei judiciare sunt cele de predare, în calitate de cadru
didactic în învăţământul superior.
3. Raporturi ierarhice directe:
Articolul 95 din Legea nr. 161/2003 interzice raporturile ierarhice directe în
cazul în care funcţionarii publici respectivi sunt soţi sau rude de gradul I - inclusiv dacă
superiorul are calitatea de demnitar. Persoanele care se află în una dintre situaţiile de
mai sus trebuie opteze, în termen de 60 de zile, pentru încetarea raporturilor
ierarhice directe sau renunţarea la calitatea de demnitar.
Existenţa raportului ierarhic între soţi sau rude de gradul I şi neîndeplinirea
obligaţiei de a opta se constată de către şeful ierarhic superior al funcţionarilor publici
respectivi, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre funcţionarii publici
soţi sau rude de gradul I.
Dacă superiorul este demnitar şi nu se îndeplineşte obligaţia de a opta, situaţia
se constată, după caz, de către primul-ministru, ministru sau prefect, care dispune
încetarea raporturilor ierarhice directe dintre demnitar şi funcţionarul public soţ sau rudă
de gradul I.
4. Candidaturi:
Funcţionarul public poate candida pentru o funcţie eligibilă sau poate fi numit
într-o funcţie de demnitate publică (art. 97 din Legea nr. 161/2003).
Raportul de serviciu al funcţionarului public se suspendă:
-pe durata campaniei electorale, până în ziua ulterioară alegerilor, dacă nu este ales;
-până la încetarea funcţiei eligibile sau a funcţiei de demnitate publică, în cazul în
care funcţionarul public a fost ales sau numit.
5. Apartenenţa la formaţiuni politice:
Funcţionarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite, însă le este
interzis să fie membri ai organelor de conducere ale partidelor politice şi exprime
sau să apere în mod public poziţiile unui partid politic (art. 98 din Legea nr. 161/2003).
Înalţii funcţionari publici nu pot fi membri ai unui partid politic, sub sancţiunea
destituirii din funcţia publică.
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 41 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
Totodată, potrivit art. 436 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019
privind Codul administrativ, funcţionarii publici au obligaţia ca, în exercitarea atribuţiilor
ce le revin, se abţină de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor şi
preferinţelor lor politice, să nu favorizeze vreun partid politic sau vreo organizaţie căreia
îi este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice, fiindu-le interzis:
a) participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice, a
organizaţiilor cărora le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice, a
fundaţiilor sau asociaţiilor care funcţionează pe lângă partidele politice, precum şi
pentru activitatea candidaţilor independenţi;
b) să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publică;
c) afişeze, în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice, însemne ori obiecte
inscripţionate cu sigla şi/sau denumirea partidelor politice, ale organizaţiilor cărora le
este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice, ale fundaţiilor sau asociaţiilor
care funcţionează pe lângă partidele politice, ale candidaţilor acestora, precum şi ale
candidaţilor independenţi;
d) se servească de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuţiilor de
serviciu pentru a-şi exprima sau manifesta convingerile politice;
e) să participe la reuniuni publice cu caracter politic pe durata timpului de lucru.
6. Incompatibilităţi privind apartenenţa la organele de conducere a
sindicatelor:
Potrivit dispozițiilor art. 415 alin. (3) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.
57/2019 privind Codul administrativ, în situația în care funcționarii publici sunt aleși în
organele de conducere ale organizațiilor sindicale, în funcții salarizate, aceștia au
obligația ca în termen de 15 zile de la alegerea în organele de conducere ale
organizațiilor sindicale să opteze pentru una dintre cele două funcții. În cazul în care
funcționarul public optează pentru desfășurarea activității în funcția de conducere în
organizațiile sindicale, raporturile de serviciu ale acestuia se suspendă pe o perioadă
egală cu cea a mandatului în funcția de conducere din organizația sindicală.
Funcționarii publici aleși în organele de conducere ale organizațiilor sindicale, în funcții
nesalarizate, pot deține simultan funcția publică și funcția în organele de conducere ale
organizațiilor sindicale, cu obligația respectării regimului incompatibilităților și al
conflictelor de interese care le este aplicabil, potrivit art. 415 alin. (4) din Ordonanța de
Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 42 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
7. Sancţiuni:
Destituirea din funcția publică se dispune, în condițiile art. 493 din Ordonanța
de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, prin act administrativ
al persoanei care are competența legală de numire în funcția publică, ca sancțiune
disciplinară aplicată pentru motive imputabile funcționarului public, în următoarele
cazuri:
a) pentru săvârșirea unei abateri disciplinare care a avut consecințe grave;
b) dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcționarul public nu acționea
pentru încetarea acestuia într-un termen de 15 zile calendaristice de la data intervenirii
cazului de incompatibilitate; situația de incompatibilitate se constată și se sancționează
în condițiile Legii nr. 176/2010, cu modificările și completările ulterioare.
În contextul respectării prevederilor legii privind incompatibilităţile şi conflictele de
interese, Agenţia Natională de Integritate este instituţia căreia îi revine sarcina legală
de evaluare a prezumtivelor situaţii de incompatibilitate şi conflicte de interese.
Agenţia Natională de Integritate, urmare a procedurii prevăzute de Legea nr.
176/2010, întocmeşte un raport de evaluare privind existenţa unei stări de
incompatibilitate sau a unui conflict de interese, după caz. Acest raport poate fi
contestat în termen de 15 zile de la primire, la instanța de contencios administrativ, iar,
în caz de necontestare, rămâne definitiv.
5. INCOMPATIBILITĂȚI PRIVIND MANAGERII SPITALELOR PUBLICE
Potrivit dispozițiilor art. 178 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în
domeniul sănătății "Funcția de manager persoană fizică este incompatibilă cu:
a) exercitarea oricăror alte funcţii salarizate, nesalarizate sau/şi indemnizate, cu
excepţia funcţiilor sau activităţilor în domeniul medical în aceeaşi unitate sanitară, a
activităţilor didactice, de cercetare ştiinţifică, de creaţie literar-artistică şi a funcţiilor sau
activităţilor din cadrul comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, cu
respectarea prevederilor lit. b) şi alin. (6);
b) desfășurarea de activități didactice sau de cercetare științifică finanțate de către
furnizori de bunuri și servicii ai spitalului respectiv;
c) exercitarea oricărei activități sau oricărei altei funcții de manager, inclusiv cele
neremunerate;
d) exercitarea unei activități sau a unei funcții de membru în structurile de conducere
ale unei alte unități spitalicești;
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 43 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
e) exercitarea oricărei funcții în cadrul organizațiilor sindicale sau patronale de profil;
f) exercitarea funcţiei de membru în organele de conducere, administrare şi control ale
unui partid politic, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local;
g) exercitarea funcției de membru în organele de conducere, administrare și control în
societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și
completările ulterioare.
În conformitate cu dispozițiile art. 181 alin. (9) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, prevederile art. 178 alin. (1) lit. b) - g) referitoare la
incompatibilități, se aplică și persoanelor care ocupă funcții specifice comitetului
director.
Totodată, în conformitate cu dispoziţiile art. 185 alin. (15) din cuprinsul aceluiași
act normativ, prevederile art. 178 alin. (1) lit.c), d), e) şi g) referitoare la incompatibilităţi
se aplică şi şefilor de secţie, de laborator şi de serviciu medical din spitalele publice,
sub sancţiunea rezilierii contractului de administrare şi a plăţii de despăgubiri pentru
daunele cauzate spitalului, în condiţiile legii.
De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 187 alin. (13) din cuprinsul
aceluiași act normativ, prevederile art. 178 alin. (1) lit. f) referitoare la incompatibilităţi,
se aplică în mod corespunzător şi membrilor consiliului de administraţie.
Nerespectarea obligaţiei de înlăturare a motivelor de incompatibilitate apărute ca
urmare a numirii în consiliul de administraţie are ca efect încetarea de drept a actului
administrativ de numire în funcţie a respectivului membru al consiliului de administraţie.
ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI
1. ÎNTREBĂRI PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE PARLAMENTARILOR -
SENATORILOR ȘI DEPUTAȚILOR:
1. Întrebare:
Dacă deținerea simultană a funcției (neremunerată) de Președinte/ Vicepreședinte
al unei asociații, înființată în baza OG nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, și a
celei de deputat în Parlamentul României este de natură genereze o situație de
incompatibilitate.
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 44 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
1. Răspuns:
Din interpretarea sistematică a dispozițiilor legale incidente, având în vedere
noul Cod civil interzice analogia precum și faptul incompatibilitățile sunt de strictă
interpretare iar organizațiile neguvernamentale nu se încadrează în niciuna dintre
ipotezele prevăzute de legiuitor la art. 81 sau art. 82 din Legea nr. 161/2003, opinăm
deținerea simultană a funcției (neremunerată) de Președinte/Vicepreședinte al unei
asociații, înființată în baza OG nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, și a celei
de deputat în Parlamentul României nu este de natură genereze o situație de
incompatibilitate.
2. Întrebare:
Care este termenul legal de opțiune între calitatea de parlamentar și funcția de
primar/consilier local și care este momentul de la care curge acest termen, în raport
cu fiecare dintre cele două categorii de funcții publice.
2. Răspuns:
Din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, opinăm că:
- din perspectiva funcției de primar/consilier local, termenul în care aceștia au
obligația -și manifeste opțiunea pentru una dintre cele două funcții incompatibile
este de 15 zile de la validarea mandatului, în conformitate cu dispozițiile art. 91 alin.
(3) din Legea nr.161/2003;
- din perspectiva calității de parlamentar, termenul în care aceștia au obligația să-
și manifeste opțiunea pentru una dintre cele două funcții incompatibile este de 45 de
zile de la apariția stării de incompatibilitate, în conformitate cu dispozițiile art. 17 din
Legea nr.96/2006 Republicată privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.
3. Întrebare:
Dacă exercitarea simultană a calității de parlamentar (deputat) și a calității de
profesor titular al unui curs în cadrul Universității Politehnică București, fiind remunerat
prin sistemul „plata cu ora”, este de natură genereze o situație de incompatibilitate.
3. Răspuns:
Din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, opinăm
exercitarea simultană a calității de parlamentar (deputat) și a calității de profesor titular
de curs la Universitatea Politehnică București, nu este de natură genereze o
situație de incompatibilitate, în sensul Legii nr. 161/2003 și al Legii nr. 96/2006.
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 45 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
3. Întrebare:
Dacă deținerea simultană a calității de parlamentar (deputat) și a calității de
președinte și membru fondator al unei asociații de tip ONG, este de natură
genereze o situație de incompatibilitate.
4. Răspuns:
Din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, opinăm deținerea
simultană a calității de parlamentar (deputat) și a calității de președinte și membru
fondator al unei asociații de tip ONG, nu este de natură genereze o situație de
incompatibilitate, în sensul Legii nr. 161/2003 și al Legii nr. 96/2006.
5. Întrebare:
Dacă deținerea simultană a calității de deputat și a calității de prorector al unei
universități de stat, este de natură să genereze o situație de incompatibilitate.
5. Răspuns:
Din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, opinăm deținerea
simultană a calității de deputat și a calității de prorector al unei universități de stat, nu
este de natură genereze o situație de incompatibilitate, având în vedere
prevederile legale aplicabile.
În acest sens, având în vedere voința legiuitorului, opinăm în sensul în care
funcțiile prevăzute de art. 131 alin. 2 din Legea nr. 199/2023 sunt funcţii de conducere
în domeniul didactic, atât timp cât ele nu cumulează prerogative de putere publică.
6. Întrebare:
Dacă deținerea simultană a calității de deputat și a funcției de admnistrator în
cadrul unei societăți comerciale este de natură genereze o situație de
incompatibilitate.
6. Răspuns:
Din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, opinăm
exercitarea concomitentă a funcției de administrator al unei societăți comerciale și a
calității de deputat în Parlamentul României este de natură să genereze o situație de
incompatibilitate din perspectiva art. 16 alin. (2) litera a) din Legea nr. 96/2006
republicată privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, coroborat cu dispozițiile art. 82
alin. (1) litera a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 46 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de
afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările și completările ulterioare.
2. ÎNTREBĂRI PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE/CONFLICTELE DE
INTERESE ALE CONSILIERILOR LOCALI/JUDEȚENI:
1. Întrebare:
Dacă situația participării la procedura votului, în cadrul ședințelor Consiliului local,
a consilierilor locali care au un interes în problema supusă dezbaterii este de natură
genereze o stare de conflict de interese și care este gradul de rudenie până la care
subzistă situația interesului personal/patrimonial, respectiv a conflictului de interese.
1. Răspuns:
Din interpretarea sistemati a prevederilor legale incidente, opinăm
participarea consilierilor locali la procedura de vot din cadrul ședințelor Consiliului
local, atunci când au un interes personal patrimonial în cauză, este de natură
genereze un conflict de interese, având în vedere că participarea consilierului local la
procesul de vot, în cadrul Consiliului local, cu privire la adoptarea unor hotărâri în
probleme supuse dezbaterii în care are un interes personal patrimonial, fie personal,
fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al doilea inclusiv.
În acest sens, consilierul local se află în conflict de interese dacă are un interes
personal (în sensul art. 228 alin. (1), lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
57/2019 privind Codul administrativ) în problema supusă dezbaterii, pe care nu îl
anunță la debutul ședinței, precum și dacă a îndeplinit un act ori a participat la luarea
unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos material, pentru sine, soţ,
soţie, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv, sau pentru una dintre
persoanele/entitățile prevăzute de textul legal.
2. Întrebare:
Dacă exercitarea simultană a calității de consilier local, respectiv, de asociat/
administrator la o firmă de pază și securitate, care a încheiat un contract de prestări
servicii cu primăria, este de natură să genereze o situație de conflict de interese.
2. Răspuns:
Din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, respectiv dispozițiile
art. 228 alin. (1), lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 47 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
Codul administrativ, opinăm că situația dedusă spre analiză poate genera un conflict
de interese în condițiile în care alesul local ia parte la deliberarea şi adoptarea de
hotărâri ale consiliului local dacă are un interes personal în problema supusă
dezbaterii și nu anunţă, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl are în
problema respectivă.
Totodată, menționăm faptul că situația expusă anterior poate genera o situație de
incompatibilitate din perspectiva prevederilor art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003
privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților
publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției,
cu modificările și completările următoare.
3. Întrebare:
Dacă exercitarea simultană a funcției de manager al unui spital - aflat în
subordinea unei instituții publice centrale (minister) - și a funcției de consilier local
este de natură să genereze o stare de incompatibilitate.
3. Răspuns:
Din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, opinăm
exercitarea simultană a funcției de manager al unui spital - aflat în subordinea unei
instituții publice (minister) - și a funcției de consilier local este de natură să genereze
o situație de incompatibilitate din perspectiva dispozițiilor art. 178 alin. (1) lit. a) din
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.
4. Întrebare:
Dacă participarea consilierilor locali la adoptarea unor hotărâri ale consiliului local
privind scoaterea la licitație publică a suprafețelor de pajiști disponibile aparținând
domeniului public al unei comune, în condițiile în care, la respectiva licitație ar urma
participe o asociație a crescătorilor de animale ai cărei membrii fondatori sunt doi
dintre consilieri și care are în componență soți/soții, afini și rude până la gradul al
doilea, inclusiv ai altor consilieri, este de natură să genereze un conflict de interese.
4. Răspuns:
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 48 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
Din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, respectiv dispozițiile
art. 228 alin. (1), lit. a) și f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind
Codul administrativ, opinăm situația prezentată este de natură genereze un
conflict de interese, consilierul local având obligația de a nu lua parte la deliberarea şi
la adoptarea hotărârilor în cazul în care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude
până la gradul al doilea inclusiv, are un interes patrimonial / personal în problema
supusă dezbaterilor consiliului local, sau dacă respectivele hotărâri ar putea produce
un folos material pentru o asociație din care face parte.
5. Întrebare:
Dacă exercitarea simultană a funcției de consilier local și a calității de personal
contractual la Compartimentul S.M.U.R.D., cuprins în organigrama și statul de funcții
al primăriei, este de natură să genereze o situație de incompatibilitate.
5.Răspuns:
Din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, opinăm
exercitarea simultană a funcției de consilier local și a calității de personal contractual
la Compartimentul S.M.U.R.D., cuprins în organigrama și statul de funcții al primăriei,
este de natură genereze o situație de incompatibilitate, în raport de prevederile
legale cuprinse în art. 88 din Legea nr. 161/2003, în condițiile în care Compartimentul
S.M.U.R.D. este inclus în aparatul de specialitate al primarului.
6. Întrebare:
Dacă exercitarea simultană a funcției publice de șef birou control din cadrul Casei
de Asigurări de nătate și a calității de consilier local/județean este de natură
genereze o stare de incompatibilitate.
6. Răspuns:
Din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, respectiv art. 94 alin.
(2) lit. a) din Legea nr. 161/2003, opinăm exercitarea simultană a funcției publice
de șef birou control din cadrul Casei de Asigurări de Sănătate și a calității de consilier
local/județean este de natură să genereze o situație de incompatibilitate.
7. Întrebare:
Dacă exercitarea simultană a funcției de viceprimar și a calității de consilier local
este de natură să genereze o stare de incompatibilitate.
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 49 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
7. Răspuns:
În conformitate cu dispozițiile art. 152 alin. (7) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, opinăm că exercitarea simultană
a funcției de viceprimar și a calității de consilier local nu este de natură să genereze o
stare de incompatibilitate, întrucât pe durata exercitării mandatului, viceprimarul își
păstrează statutul de consilier local, fără a beneficia de indemnizația aferentă acestui
statut, fiindu-i aplicabile incompatibilitățile specifice funcției de viceprimar prevăzute
de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare.
În cazul în care mandatul consiliului local încetează sau înceteacalitatea de
consilier local, înainte de expirarea duratei normale de 4 ani, încetează de drept și
mandatul viceprimarului, fără vreo altă formalitate (art. 152 alin. (8) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ).
8. Întrebare:
Dacă exercitarea funcției de consilier local, simultan cu funcția de consilier
personal al primarului sau al viceprimarului respectivei unități administrativ-
teritoriale este de natură să genereze o situație de incompatibilitate.
8. Răspuns:
Din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, opinăm că deținerea
funcției de consilier local, simultan cu funcția de consilier personal al primarului, nu
este de natură genereze o situație de incompatibilitate, din perspectiva Legii nr.
161/2003, cu modificările și completările ulterioare, întrucât textul art. 5 lit. g) din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu
modificările și completările ulterioare, prevede expres faptul funcția de consilier
personal nu face parte din aparatul de specialitate al primarului.
În ceea ce privește exercitarea simultană a funcției de consilier local și cea de
consilier personal al viceprimarului, opinăm această situație este de natură
genereze o situație de incompatibilitate, din perspectiva dispozițiilor art. 88 alin. (1) lit.
c) din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare, dacă funcția de
consilier personal al viceprimarului face parte din aparatul de specialitate al primarului,
potrivit organigramei.
3. ÎNTREBĂRI PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE APLICABILE PRIMARILOR:
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 50 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
1. Întrebare:
Dacă deținerea funcției de primar, simultan cu exercitarea funcției de
președinte/membru în Consiliul Director al unui Grup de Acțiune Locală (GAL),
membru în Consiliul Director al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (ADI),
ONG/asociație constituită pentru implementarea programului LEADER - finanțat prin
PNDR, asociație urbarială, poate genera o situație de incompatibilitate.
1. Răspuns:
Din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente opinăm că deținerea
funcției de primar simultan cu exercitarea funcției de președinte/membru în Consiliul
Director al unui Grup de Acțiune Locală (GAL), membru în Consiliul Director al
Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), ONG/asociație constituită pentru
implementarea programului LEADER - finanțat prin PNDR, asociație urbarială, nu
generează o situație de incompatibilitate.
2. Întrebare:
Dacă deținerea funcției de primar simultan cu exercitarea calității de membru în
Consiliul de Administrație al unei școli, poate genera o situație de incompatibilitate.
2. Răspuns:
Din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, opinăm că deținerea
simultană a funcției de primar și a exercitării calității de membru în Consiliul de
Administrație al unei școli nu este de natură genereze o situație de
incompatibilitate, potrivit Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023.
3. Întrebare:
Dacă deținerea funcției de primar, simultan cu exercitarea funcției de consilier
local/județean, prefect sau subprefect, poate genera o situație de incompatibilitate.
3. Răspuns:
Din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, opinăm deținerea
funcției de primar, simultan cu exercitarea funcției de consilier local/județean, prefect
sau subprefect, este de natură genereze o situație de incompatibilitate, fiind
aplicabile dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 161/2003.
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 51 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
Potrivit art. 87 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, primarii şi viceprimarii, primarul
general şi viceprimarii municipiului Bucureşti nu pot deţine, pe durata exercitării
mandatului, funcţia de consilier judeţean.
4. Întrebare:
Dacă deținerea funcției de primar, simultan cu exercitarea calității de funcționar
public, poate genera o situație de incompatibilitate.
4. Răspuns:
Din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, opinăm deținerea
funcției de primar, simultan cu exercitarea calității de funcționar public, este de natură
genereze o situație de incompatibilitate, fiind aplicabile dispozițiile art. 87 alin. (1)
lit. c) din Legea nr. 161/2003.
5. Întrebare:
Dacă deținerea funcției de primar, simultan cu exercitarea calității de PFA, PFI,
II, IF, administrator în cadrul unei societăți comerciale, poate genera o situație de
incompatibilitate.
5. Răspuns:
Din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, opinăm că deținerea
funcției de primar, simultan cu exercitarea calității de PFA, PFI, II, IF, administrator în
cadrul unei societăți comerciale, este de natură genereze o situație de
incompatibilitate, fiind aplicabile dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) și g) din Legea nr.
161/2003.
6. Întrebare:
Dacă deținerea funcției de primar, simultan cu exercitarea unei alte funcții publice
sau activități remunerate, poate genera o situație de incompatibilitate.
6. Răspuns:
Din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, opinăm că deținerea
funcției de primar, simultan cu exercitarea unei alte funcții publice sau activități
remunerate, este de natură să genereze o situație de incompatibilitate, fiind aplicabile
dispozițiile art. 87 alin. 1 lit. k) din Legea nr. 161/2003.
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 52 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
4. ÎNTREBĂRI PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE FUNCȚIONARILOR PUBLICI:
1. Întrebare:
Dacă exercitarea simultană a unei funcții publice de inspector antifraudă din
cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală și a calității de consilier local este de
natură să genereze o situație de incompatibilitate.
1. Răspuns:
Din cele expuse de dumneavoastră și din interpretarea sistematică a prevederilor
legale incidente, respectiv art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003, opinăm
exercitarea simultană a unei funcții publice de inspector antifraudă din cadrul Direcției
Generale Antifraudă Fiscală și a calității de consilier local este de natură să genereze
o situație de incompatibilitate.
2. Întrebare:
Dacă un funcționar public se află într-o situație de incompatibilitate în cazul în care
deține/exercită simultan următoarele funcții/calități: administrator societate
comercială, medic de familie, expert (orice domeniu), PFA, broker, președinte
asociație neguvernamentală, cenzor, casier, titular cabinet psihologic, asistent social,
informatician, instructor auto, traducător, mediator, șofer, mecanic auto.
2. Răspuns:
Din interpretarea sistematică a prevederilor legale, opinăm deținerea simultană
a unei funcții publice și desfășurarea activităților anterior menționate, în sectorul privat,
generează o situație de incompatibilitate din perspectiva dispozițiilor art. 96 din Legea
nr. 161/2003, dacă activitatea desfășurată în sectorul privat este în legătură directă
sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public.
3. Întrebare:
Dacă un funcționar public de conducere, încadrat la Serviciul Audit Public, poate
desfășura activitate remunerată în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene,
fără a se genera o situație de incompatibilitate?
3. Răspuns:
Din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, opinăm un
funcționar public de conducere, încadrat la Serviciul Audit Public, nu poate desfășura
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 53 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
activitate remunerată în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene dacă exercită
atribuţii ca auditor sau atribuţii de control asupra activităţii derulate în cadrul echipei
de proiect.
4. Întrebare:
Dacă un funcționar public poate desfășura activități remunerate în cadrul unor
echipe de implementare a proiectelor din fonduri europene?
4. Răspuns:
Din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, opinăm că deținerea
simultană a unei funcții publice de execuție și desfășurarea de activități în cadrul
proiectelor din fonduri europene nu generează o situație de incompatibilitate în
măsura în care funcționarul public este desemnat prin act administrativ pentru a face
parte din echipa de proiect finanţat din fonduri europene, în condițiile art. 94 alin. (22)
din Legea nr. 161/2003,cu modificările și completările ulterioare, și nu exercită atribuţii
de control asupra activităţii derulate în cadrul acesteia şi a funcţionarilor publici care
fac parte din echipa de proiect, iar activitatea desfăşurată în cadrul respectivei echipe
nu generează o situaţie de conflict de interese cu funcţia publică pe care o ocupă.
În situația în care beneficiarul finanțării din fonduri comunitare nerambursabile
postaderare, precum şi din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat
rambursabile sau nerambursabile, este o entitate privată, funcționarul public poate
desfășura activități remunerate în cadrul proiectului numai dacă activitatea
desfășurată în cadrul echipei de implementare a proiectului nu este în legătură directă
sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public.
5. Întrebare:
Dacă un funcționar public poate exercita simultan și calitatea de membru în cadrul
consiliului de administrație al unei societăți comerciale aflată în subordinea unei unități
administrativ-teritoriale.
5. Răspuns:
Din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, opinăm
exercitarea calității de funcționar public, simultan cu exercitarea calității de membru în
consiliul de administrație al unei societăți comerciale aflată în subordinea unei unități
administrative-teritoriale, nu este de natură genereze o situație de incompatibilitate,
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 54 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
dacă funcționarul public se află în una dintre situațiile de excepție prevăzute de art.
94 alin. (2¹) din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare, fiind
desemnat printr-un act administrativ emis în condiţiile legii.
6. Întrebare:
Dacă exercitarea calității de funcționar public, simultan cu deținerea calității de
formator, este de natură să genereze o situație de incompatibilitate.
6. Răspuns:
Din interpretarea sistematică a dispozițiilor legale incidente, opinăm
exercitarea simultană a funcției publice și susținerea unor cursuri în calitatea de
formator, mentor sau persoană-resursă, în cadrul unei entități din mediul privat, nu
generează o stare de incompatibilitate, în conformitate cu dispozițiile art. 462 alin. (2)
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, coroborate cu dispozițiile art. 96
alin. (1) teza I din Legea nr. 161/2003, în situația în care calitatea din prisma căreia
este susținut cursul de către funcționar este obținută în condiţiile actelor normative din
domeniul formării profesionale, iar activitatea se desfășoară în cadrul unui furnizor de
formare profesională acreditat în condițiile legii.
Totodată, precizăm exercitarea calității de funcționar public, simultan cu
susținerea unor cursuri, în calitatea de formator, mentor sau persoană-resursă, fără a
fi respectate condițiile anterior menționate, este de natură genereze o situație de
incompatibilitate potrivit dispozițiilor art. 96 din Legea nr. 161/2003 cu modificările și
completările ulterioare, dacă activitățile desfășurate în domeniul privat sunt în legătură
directă sau indirectă cu atribuțiile exercitate ca funcţionar public, potrivit fişei postului.
5. ÎNTREBĂRI PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE FUNCȚIONARILOR PUBLICI
CU STATUT SPECIAL:
În ceea ce privește calitățile care intră sub incidența legăturii directe /indirecte,
aceasta poate fi stabilită numai în urma unei proceduri de evaluare realizată de
Inspecția de Integritate din cadrul Agenției Naționale de Integritate.
Răspunsul la petițiile formulate în baza OG nr. 27/2002 privind reglementarea
activităţii de soluţionare a petiţiilor nu se poate substitui unei activități de evaluare, iar
prin aceste răspunsuri nu se pot analiza în concret situații de incompatibilitate sau
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 55 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
conflicte de interese, întrucât activitatea de evaluare este una complexă care
presupune obținerea de informații oficiale de la instituții/autorități publice.
În acest context, menționăm faptul în lipsa unei evaluări realizate în conformitate
cu prevederile Legii nr. 176/2010, răspunsul la petițiile formulate în baza OG nr.
27/2002 prin care se solicită puncte de vedere privind posibile situații de
incompatibilitate sau conflicte de interese, poate oferi doar informații generale privind
cadrul legal aplicabil situațiilor de incompatibilitate sau conflict de interese.
1. Întrebare:
Dacă un funcționar public cu statut special se află întro situație de incompatibilitate
în cazul în care, simultan cu funcția publică, exercită următoarele funcții/calități:
administrator, director la societăți comerciale din mediul privat , Persoană Fizică
Autorizată/ Înreprindere Individuală/Întreprindere familială,(indiferent de domeniul de
activitate), transport/organizare evenimente/fotografie/deratizare/consultanță,
taximetrist/taximetrist UBER/BOLT, instructor karate, traducător, psiholog, evaluator
risc, profesor legislație auto, administrator/președinte/cenzor asociație de proprietari,
muzician/rapsod/instrumentist, broker, kinetoterapeut, mediator, președinte club
sportiv de drept privat, arbitru, antrenor, observator, instructor tir, contabil, agent
colectări rate, agent pază, expert, ospătar, monitor de schi, asistent medical,
frizer/coafez, dresor, asistent farmacie, instructor aerobic, fermier, apicultor,
consultant financiar/afaceri/management, agent imobiliar, traducător, funcții/activități
în domeniul IT, funcții in cadrul asociațiilor și/sau fundațiilor (orice altă
funcție/activitate din domeniul privat).
1. Răspuns:
Din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente opinăm exercitarea
funcției publice cu statut special simultan cu funcțiile/calitățile enumerate anterior este
de natură să genereze o situație de incompatibilitate în cazul în care există o legătură
directă sau indirectă între atribuțiile exercitate în calitate de funcționar public cu statut
special, potrivit fișei postului și activitățile desfășurate în mediul privat.
2. Întrebare:
Dacă un funcționar public cu statut special poate deține și calitatea de asociat unic
(fără a fi administrator) la o societate cu raspundere limitată.
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 56 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
2. Răspuns:
Din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, deținerea simultană
a funcției publice cu statut special și a calității de asociat unic (fără a fi administrator)
la o societate cu raspundere limitată nu generează o situație de incompatibilitate din
perspectiva dispozițiilor Legii nr. 161/2003.
Prin urmare, un funcționar public cu statut special (polițist) poate exercita în
sectorul privat orice funcție de execuție sau de conducere cu condiția ca activitățile
desfășurate în sectorul privat se nu se afle în legătură directă/indirectă cu atribuţiile
exercitate ca funcţionar public cu statut special, potrivit fişei postului.
3. Întrebare:
Dacă un funcționar public cu statut special (polițist), având calitatea de organ de
cercetare al poliției judiciare, poate înființa și desfășura activități prin intermediul unui
PFA.
3. Răspuns:
Din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, opinăm că
exercitarea funcției publice cu statut special, având calitatea de organ de cercetare al
poliției judiciare, și înființarea și desfășurarea de activități prin intermediul unui PFA,
generează o situație de incompatibilitate întrucât, potrivit art. 2 alin. (4) din Legea nr.
364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, calitatea de organ de
cercetare penală al poliţiei judiciare este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau
privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
4. Întrebare:
Dacă exercitarea funcției publice cu statut special, având calitatea de organ de
cercetare penală al poliției judiciare, simultan cu deținerea calității de membru asociat
în cadrul unei asociații non-profit, cât și deținerea calității de voluntar în cadrul unor
asociații non-profit, este de natură să genereze o situație de incompatibilitate.
4. Răspuns:
Din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, opinăm exercitarea
funcției publice cu statut special, având calitatea de organ de cercetare penală al
poliției judiciare, simultan cu deținerea calității de membru asociat (fără a deține o altă
funcție) în cadrul unei asociații non-profit nu este de natură să genereze o situație de
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 57 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
incompatibilitate, din perspectiva Legii nr. 161/2003, cu modificările și completările
ulterioare.
De asemenea, opinăm exercitarea funcției publice cu statut special de organ de
cercetare penală, simultan cu desfășurarea activității de voluntariat în cadrul unor
asociații non-profit, nu este de natură genereze o situație de incompatibilitate, din
perspectiva Legii nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare, avându-se în
vedere, totodată, prevederile Legii nr. 78/2014 privind reglementarea activității de
voluntariat în România, cu modificările și completările ulterioare.
6. ÎNTREBĂRI PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE MANAGERILOR
SPITALELOR PUBLICE:
1. Întrebare:
Dacă un director medical sau un medic șef de secție al unui spital public poate să
desfășoare activități medicale în cadrul unui cabinet medical individual sau în rețeaua
privată de sănătate.
1. Răspuns:
Din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, opinăm exercitarea
funcţiei de director medical sau a funcției de medic șef de secție în cadrul unui spital
public, simultan cu desfășurarea de activități medicale în cadrul unui cabinet medical
individual sau în rețeaua privată de sănătate, nu este de natură genereze o situație
de incompatibiliate, din perspectiva dispozițiilor art. 178 alin. (1) din Legea nr. 95/2006,
cu modificările și completările ulterioare.
2. Întrebare:
Dacă exercitarea funcţiei de manager, director medical sau șef de secție în cadrul
unui spital public, simultan cu deținerea funcției de administrator al unei societăți
comerciale, este de natură să genereze o situație de incompatibilitate.
2. Răspuns:
Din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, opinăm exercitarea
funcţiei de manager, director medical sau șef de secție în cadrul unui spital public,
simultan cu exercitarea funcției de administrator al unei societăți comerciale
GHID PRIVIND INCOMPATIBILITĂȚILE ȘI CONFLICTELE DE INTERESE EDIȚIA 2024
Pag. 58 din 55
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (A.N.I.)
reglementate de Legea nr. 31/1990, este de natură genereze o situație de
incompatibiliate, din perspectiva dispozițiilor art. 178 alin. (1) lit. g) din Legea nr.
95/2006, cu modificările și completările ulterioare.
3. Întrebare:
Dacă managerul unei unități sanitare poate desfășura activități medicale în cadrul
aceleiași unități spitalicești.
3. Răspuns:
Din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, opinăm managerul
unei unități sanitare poate exercitarea funcţii sau activităţi în domeniul medical în
aceeaşi unitate sanitară fără a fi generată o situație de incompatibilitate, fiind incidentă
situația de excepție prevăzută la art. 178 alin. (1) lit. a) teza a II-a din Legea nr. 95/2006
cu modificările și completările ulterioare.
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE